Kafka pe malul marii
28 Aug
Mi-a luat foarte mult timp sa scriu acest review. Vinovatii principali sunt lipsa de timl si lenea. Am avut o vara plina, dar si momente de lene absoluta in care uitam de mine sau ma cufundam prea bine cu un corn in perna, cu un ochi inchis si cu celelalt mijit la o pagina de carte.
Trebuie sa recunosc totusi ca si cartea a fost grea. Nu in sensul ca ar avea prea multe pagini, desi mi-a luat destul de mult timp sa o citesc. Am rumegat-o mult, ba chiar am facut si cateva pauze si am mai citit si altceva intre timp. A fost foarte pe gustul meu, foarte aproape de sufletul meu.
Un alt lucru foarte important a fost ceea ce am citit pe bookaholics.jubjub.ro. Tocmai atunci cand am citit-o eu, o aveau si ei in lista. Mi-a fost foarte greu sa ma indepartez de ceea ce era scris acolo si sa revin la parerile mele initiale si personale.
Acum, dupa ce a trecut ceva timp de la lectura (adica 8 luni… vaaai de cat timp o aman, sa-mi fie rusine), parca mi s-au mai limpezit gandurile.
Ma bucur nespus ca am citit-o. Am inceput sa o citesc in engleza de la Lizu in Strasbourg si nu am mai putut sa ma opresc. Prima jumatate de carte am citit-o acolo cu ea, in acelasi timp cu Ignoranta lui Kundera. Inainte sa plec am dat fuga la Gallimard si mi-am luat-o si eu in limba engleza. Prea mi se parea minunata traducerea. Nu stiu de ce in romana suna ciudat cartile lui. Dupa ce am citit versiunea aia, am ajuns la concluzia ca nu se poate sa mai citesc inca o traducere in romana a cartilor lui.
Dupa ce am ajuns in tara… prin decembrie, am abandonat-o. Nu mai puteam sa o citesc. Era atat de densa, de plina de semnificarii, astfel incat sa pot cuprinde tot intelesul. Am citit niste Agatha Christie in paralel (ah ce bine e sa ai o evidenta clara, ma ajuta enorm sa-mi amintesc anumite perioade ale vietii mele ce au devenit rutina).
Dupa ce am terminat cu jucatul de-a citit-ul cu altele, m-am intors la ea spasita si cu ganduri mari. Am terminat-o repede, fara suflare, oarecum mirata ca mi-a scapat asa din maini prima data. La sfarsit, m-am trezit destul de tulburata si in acelasi timp putin mirata. De ce totusi s-au intamplat unele lucruri acolo si nu altele? Finalul e acelasi ca la toate cartile lui Murakami, enigmatic si trist. Te face sa te gandesti enorm la niste lucruri foarte simple, pe care nu le vedeai pana atunci.
Cu drag o recomand toturor. 
