iam

Aseara am aflat un lucru interesant despre Paris:

Parisul e mereu acelasi, la fel, neschimbat de trecerea anilor si de cresterea populatiei. Desi ai crede ca Parisul creste odata cu celelalte orase, ei bine nu e asa.

Parisul e ca o mica cetate in mijlocul furtunii, inconjurat de un zid de aparare.

Le Périphérique. Un bulevard de 35 de kilometri ce inconjoara tot orasul.

Odata ce treci dincolo de aceasta linie nu mai esti in Paris. Daca mergi pe strada, nu simti nici o diferenta, dar cei care locuiesc acolo stiu. Esti in Banlieue sau in suburbie. Ceea ce nu e acelasi lucru, iar parizienii tin mortis sa clarifice acest lucru.

Am revenit în țară! A trecut și ceva timp de când nu m-am mai ținut de proiectul “O fotografie pe zi“. Dar, acum în prima zi de Paște am venit cu forțe proaspete ca să reiau totul de unde am lăsat.

A fost o perioadă grea, cu mult stres și oboseală, cu multe lucruri de făcut și probleme de rezolvat, dar a trecut și acum pot să mă bucur așa cum trebuie de C, de familie și cei dragi mie! Yupeee!

Așa cum vă așteptați, iată mai jos ce s-a mai întâmplat între timp din punct de vedere foto:

Ultimele zile petrecute la Argentan au fost pline de amintiri frumoase!

A fost frumos. Atât de puţin, dar totuşi de neuitat. A fost una dintre cele mai frumoase perioade ale vieţii mele. O perioadă tumultoasă plină de experienţe noi, şi de învăţăminte care sper să mă ajute de acum încolo. Îmi este foarte greu să mă despart de ea… dar, aşa e câteodată, trebuie să plecăm de undeva pentru a demonstra că am crescut.

Fotografia de mai jos ilustrează una dintre cele mai frumoase amintiri pe care le am din Franţa. Sper să mai vin pe aici, măcar din când în când în vacanţă.