Dupa ani lungi de umilinte in care am stat pe margine atunci cand prietenii mei, colegii si toti cei din jurul meu se dadeau cu bicla, am hotarat ca nu se mai poate asa si mi-am luat inima in dinti si m-am dus sa inchiriez o bicla cu Cosmin. Evident in scop pur educativ. 
Pentru ca aveam nevoie de o bicla mica si doar pentru cateva ore, gen 1-2 am decis sa folosim si noi odata serviciul Cicloteque. Am ajuns la Facultatea de Drept si am pus repede mana pe o bicla relativ bunicica, cu sistem de reglare pentru sa. Asta pentru ca eu sunt mica, am picioare scurte si cum bine spunea cineva, am nevoie de o bicicleta pentru pusti.
Am dus bicla de coarne pana in parc la Izvor si da-i. Trebuie sa ii multumesc din suflet lui Cosmin, care a avut atat de multa rabdare cu mine, m-a tinut de sa si de ghidon, s-a lasat calcat si de picioarele mele si de bicla, iar cand am cazut, m-a ridicat de pe jos, mi-a sters lacrimile, m-a scuturat de praf, mi-a dat apa sa beau si m-a pus inapoi pe bicla la pedalat. >:D<
Cum v-ati si inchipuit, era evident ca am si cazut. Mi se parea normal. N-am mai incercat de cand eram mica sa merg si nu stiam sa compensez atunci cand ghidonul tragea intr-o directie sau in cealalta. Dupa mai multe incercari, am ajuns sa ma descurc sinurica. Singura problema a ramas opritul, deoarece nu aveam frana decat pe fata, si aia nu prea grozava. Sa fac frana pedaland inapoi mi-a fost destul de greu, asa ca am picat atunci cand am incercat sa merg mai repede.
Am facut vreo 4 julituri, dintre care una mai serioasa in genunchi. Sper sa treaca pana m-oi marita 
M-am si parlit putin de la soare, pentru ca era destul de cald, iar la pranz ardea foarte tare (nu mi-a trecut prin minte sa iau o sapca si putina creama solara).
Asadar, ma pot declara invatacel intr-ale biciclitului. Cred ca mai am nevoie de vreo 2 lectii ca sa trec la profesionisti
Foto session cu julituri 
