La cautare de furseci :)

Am fost azi in cautarea unui fursec. Nu orice fursec, ci unul de la minunatul fursec mecanic. De fapt trebuie sa marturisesc ca e vorba de un croissant.

Am luat o prietena de un picior si am plecat val-vartej de la serviciu prin orasul super aglomerat.

Am cautat primul indiciu pe strada Turnul Eiffel, pe care l-am gasit langa un automobil volkswagen foarte vechi si deosebit de dragut. Pe urma am alergat repede pe strada Paris…. o zona absolut minunata a Bucurestiului, ce imi aduce aminte de facultate si de ambasada Braziliei de pe strada Londra, unde am facut portugheza.

Dupa ce ne-am invartit pe toata strada am dat peste o cutie de scrisori simpatica cu simbolul binecunoscut. Acesta ne-a trimis catre strada Franceza.. ce s-a renovat de curand. Bine, partial, dat tot arata minunat.

Aici am facut o gramada de poze si am vazut multe cladiri minunate acum in paragina, dar din pacate nu am vazut si mesajul… (. Am plecat intr-un final pentru ca era foarte intuneric, frig si depasisem timpul… asa ca… cei norocosi care au gasit indiciul…. savurati cu grija croissantele si ganditi-va si la noi.

Reteta minunata pentru ele am furat-o de la Fursec si mi-am promis ca o sa o fac si eu:

“Reteta originala a aparut din nevoia brutarilor francezi de a refolosi croissantele nevandute (de altfel, produsul final e chiar mai gustos atunci cand se folosesc croissante vechi de o zi in loc de cele proaspete). Se inmoaie tot croissantul intr-un sirop de zahar, se umple cu crema facuta din migdale, zahar si unt (in cazul retetei mele, eu pun si marzipan), se presara migdale deasupra si se baga la cuptor. Ce iese este greu de descris si inimaginabil de bun.”

Sper sa nu te superi si sa ma lasi si pe mine sa incerc… macar asa… de pofta.