Din bucuriile unui soarece de biblioteca

Eu am fost tot timpul un mic soarece de biblioteca, dar in ultima vreme parca m-am intrecut cu gluma. Am petrecut ultimele 2 luni numai pe la biblioteca. Ba la biblioteca Academiei Romane, ba la BCU si acum am redescoperit biblioteca Institutului Francez, care e un loc foarte intim, linistit si placut. Are chiar si unul dintre parcurile mele preferate vis-a-vis, parcul Ioanid, pe care il frecventam si atunci cand eram in liceu. Dar atunci parca nu era asa de plin de mamici cu copii scosi la plimbare. Sau poate era din cauza ca noi chiuleam pe la orele in care acestia isi faceau siesta?! Ei, nu vom sti niciodata, dar vazandu-i acum pe picii astia mici si pe mamele lor fericite, parca iti vine sa stai si tu acasa 2 ani pe banii statului si sa-ti cresti plodul.

Sa revenim insa la biblioteca, caci despre asta era vorba. Imi dau seama abia acum cat de mult mi-a lipsit mersul prin biblioteci.  Cand eram mica, in liceu, aveam abonamente la 5-6 biblioteci si in fiecare saptamana faceam turul lor, in cautare de carti interesante. Am carat la carti in rucsacul meu mare galben, cat sa-mi ajunga! Dar nu m-am lasat. A fost una dintre cele mai frumoase perioada din viata mea. Citeam peste tot, oriunde apucam, in metrou, in autobuz, in parc, in timpul orelor si in pauza. Poate de-asta le-am devenit antipatica colegilor de liceu. Eu nu eram ca ei, iar ei nu ma intelegeau cum de pot sa citesc atat.

In fine, asta a durat pana prin facultate, cand am facut o pauza de atata citit, mai ales ca aveam si alte treburi si in plus, trebuia sa citesc cartile de la scoala. Evident, am ales o facultate care s-a legat foarte tare de biblioteca: Bibliologie si Stiinta Informarii. Asta ca sa fiu sigura ca nu ratez ocazia sa mai pierd ceva timp prin biblioteca.

Dupa asta, am facut o pauza destul de lunga de citit masiv. Pentru ca nu prea mai aveam timp, pentru ca mi-era lene sau alte motive triste. In fine, abia anul asta mi-am dat drumul din nou. Cred ca eram un soarece nefericit. A fost o perioada in care nu prea imi dadeam voie sa citesc ceea ce vroiam. Am crezut o vreme ca nu e demn de mine sa citesc tot felul de carti, practic tot ce imi trecea prin mana: de la carti politiste, SF, de dragoste, de actiune, fiction… orice. Apoi, dupa ce am mai citit si eu in stanga si in dreapta, pe blogurile altora, cum si despre ce citesc ei, am vazut ca de fapt nu e chiar asa. Important e sa citesti. Nu conteaza practic ce. Nu iti tine nimeni scorul, decat tu, si asta daca vrei sa o faci. Celorlalti nu le pasa de fapt. Iar daca o fac, sunt niste snobi. Asa ca mi-am dat din nou voie sa citesc in liniste.

De vreo 2 luni, nu mai am insa iar timp de citit si simt enorm lipsa asta. Dar ce sa facem, mai sunt si alte lucruri importante in viata. Acum, pentru putin timp a fost franceza. Va mai fi o vreme importanta, dar am inceput sa citesc cursiv si fara dictionar. Ceea ce e un progres real pentru mine. De acum inainte am sa citesc foarte mult in franceza, si din dorinta de a invata mai mult sa ma exprim, dar si din lipsa de alte carti. Sper sa redescopar literatura franceza cu ocazia asta.

Dar pana atunci, iata cateva fotografii facute prin biblioteci luna asta.

Aaaa, sa nu uit! Pentru cine nu stie, la Institutul Francez s-a deschis o mica si cocheta librarie Carturesti, cu tot cu ceainarie si terasa. E foarte misto si super linistita, nu asa ca aia din Verona. Recomand cu mare placere.