Agresivitatea la îndemână
27 Apr
Vi s-a întâmplat vreodată să fiți agresivi fără să vreți?
Da, sigur că da.
Dar vi s-a întâmplat să vă treziți în timp ce erați agresiv și răutăcios cu cineva și să vă dați seama că ceva e în neregulă?
De curând, am participat la un curs. S-au discutat niște subiecte fierbinți, despre care toți cei prezenți ne-am dat cu părerea, mai inspirat sau mai puțin, mai pe placul meu sau nu. La un moment dat însă, a vorbit o gagică, care era evident de altă părere. De obicei, sunt o foarte bună ascultătoare și dau ocazia tuturor să se exprime pentru că îmi place să învăț de la cei din jurul meu tot ce e mai interesant și să ascult opinii diferite de ale mele. De data asta însă, nu am lăsat-o să vorbească, am contrazis-o de la primele cuvinte și totul pe un ton superior, al unei persoane atotștiutoare,deși săraca nu avea nici o vină.
În timpul pledoariei mele, la un moment dat mi-am dat seama că sunt bitchy și că nu e locul și nici cazul să fiu așa. Și am încetat. Dar m-a făcut să mă gândesc foarte mult la felul în care am reacționat, la ce anume m-a determinat să mă comport așa. Așa că am fost mai puțin atentă la curs după aceea.
Deși am analizat foarte mult situația, am aflat puține lucruri clare. Asta mă face să mă gândesc de unde vine această agresivitate și mai ales, de câte ori am recurs la ea, fără să îmi dau seama?
Mă întreb în câte situații și câți oameni nu trec prin același model, fără să își dea seama că agresivitatea și malițiozitatea cu care îi tratează pe unii parteneri de dialog are o cauză externă celor doi, care nu își are locul acolo, deci nu trebuie invocată.


