iam

Pe aceasta tema a aparut un site foarte misto care face scenete si alte bucati dramatice cum ar fi o poezie a lui Paunescu dedicata lui Nicolae Ceausescu.

Vizionare placuta.

Pacat ca baietii astia de la Happy Fish Tv nu au embed.

de pe mail…

Cautand azi diverse pe net, am redescoperit o melodie veche ce-mi este foarte draga: Close to me – The cure.

Ce pacat ca astia de la trilulilu au inceput sa puna reclame electorale la inceputul si in timpul clipurilor. Urat.

Ce sa facem daca unii oameni sunt ahtiati dupa averi. It sucks bigtime.

Vin Gotan Project pe 27 noimbrie la Sala Palatului. Merge cineva?

Asta e ca sa va convinga!

Cand am fost ultima data la Schimb de carti am cules de acolo mai multe carti, printre care si Castele de furie a lui Alessandro Baricco. Primul lucru care m-a atras la ea este coperta albastra. Stiu ca din pacate, doar la noi apare imbracata asa, dar acum dupa ce am terminat-o mi se pare de-a dreptul inspiranta. Parca te face sa visezi la lucruri imposibile.

Titlul original – Castelli di rabbia – trimite la expresia “castelli di sabbia” (castele de nisip). Aliteratia trimite cu gandul la usurinta cu care se naruie constructiile de nisip, la fel ca si visurile personajelor principale, trei vizionari care incearca sa isi dea frau imaginatiei intr-o epoca in care civilizatia industriala ia avant. In mintea lor totul pare posibil si reusesc sa visese la locomotive, cai ferate care nu duc nicaieri, palate de sticla, tevi prin care curge sunetul si instrumente de cantat din vocile oamenilor – “umanofonul”. Totul se petrece in Quinnipak, la mijlocul secolului al XIX-lea, un orasel in care oamenii duc o viata simpla si obisnuita.

Povestea te invaluie cu o muzica si culori deosebite cu intamplari care se repeta si ceeaza o atmosfera de poveste. Sunt pasaje deosebit de frumoase prin starile pe care ti le dau, care te fac sa zambesti de placere si sa exclami “Ce frumos!”. Eu am citit o parte in autocar in si dinspre mare… a fost atat de placut, parca se potriveste perfect cu miscarea, cu decorul ce trece repede pe langa tine si cu semiintunericul unei calatorii pe inserat. A fost minunata. Ca intr-o poveste alambicata, intamplarile din paginile cartii te atrag intr-o atmosfera de satuc linistit, de unde stralucesc atat minti iluminate, frumuseti neasemuite cat si oamenii simpli care primesc totul fara sa obiecteze si se bucura de fiecare clipa.